Gîndul lui Cristoiu de luni, 13 mai 2019

La Sibiu, Liderii europeni s-au păruit pentru funcții pe banii babuinilor de români

„Trăim doar timpul și locul în care ne aflăm” – constata Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, după ce a ajuns pe front, unde risca să moară îngropat în tranșee, departe de Bucureștii Lumii Înalte, unde risca să fie înșelat de nevastă-sa cu cel mai bun dansator din Centru.

Adevărul acestei legi omenești îl verific de fiecare dată cînd plec în străinătate.
Faptele și problemele din țară se depărtează, chiar dacă fără a dispărea cu totul, în timp ce se apropie și trec în prim plan faptele și problemele locului în care mă aflu.
Cu toate acestea, și pe parcursul acestei călătorii am găsit răgazul sufletesc de a urmări întîmplările mari și mici din țară, între care s-a detașat summitul informal de la Sibiu din 9 mai 2019.
Puteam nici să nu-l urmăresc și să scriu doar din ceea ce eram sigur că se va petrece.

Mi-am făcut o preocupare de minimă demnitate ca simplu cetățean european din denunțarea realității că Stăpînii clipei trecătoare de pe continent tratează România de azi drept drept Proasta Europei, iar pe români ca pe niște babuini.
Summitul informal de la Sibiu nu e o premieră în istoria Uniunii Europene de după admiterea lingurarilor din Est.
Pe 16 septembrie 2016, un summit informal a avut loc la Bratislava.

Chestia cu summitul informal ținut într-o țară din Est e o șmecherie a Înalților Birocrați de la Bruxelles prin care:

  1. Fac rost de o excursie de lux pentru membrii Consiliului european și desigur și pentru ei. Cheltuielile pentru această plăcere sînt achitate de țara din Est care găzduiește chermeza. Astfel Înalților Birocrați le rămîn suficiente parale pentru cheltuielile lor nesăbuite, din banii dați de cetățenii europeni.
  2. Deoarece nu se decide nimic, liderii europeni pot face paradă de unitate, autoritate, pot folosi cuvinte mari, pompoase despre Europa Unită și alte clișee din propaganda capitalistă.
  3. În țările din Est e mult mai ușor pentru Servicii să scoată în stradă, pentru a-i pupici cu urale pe Liderii Marilor Puteri, așa zis cetățeni topiți de fericirea de a o vedea nemijlocit pe Mama Merkel decît la Bruxelles, unde Ștabii sînt – vorba lui Jvejk – ca gunoiul.

Eram sigur că excursia de plăcere de la Sibiu va deveni în România, Proasta Europei de Est, un prilej de mîndrie națională. Mîndria de a ști că Emmanuel Macron s-a urinat în WC-urile lăsate nouă de străbunii daco-romani, iar Angela Merkel s-a fardat în oglinzile lacurilor noastre.

Convins că babuinii de români vor muri de fericire la gîndul că din taxele și impozitelele lor s-a ținut summitul de plăcere de la Sibiu, Klaus Iohannis, care a jucat pe parcursul reuniunii rolul său preferat – cel de țucălar al Stăpînilor din Vest – a proclamat solemn la mitingul electoral al PNL de la Iași:

„Alaltăieri am avut un summit. Am adus Europa în România.”

Nu știu cînd a avut loc ultima reuniune a primilor secretari ai partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste.
Știu însă că toate, inclusiv ultima, dinainte de prăbușirea Lagărului socialist, s-au definit printr-o trăsătură comună:
Prăpastia dintre realitățile relațiilor dure dintre țările socialiste și imaginea de frățietate, de unitate, de solidaritate pe care se străduiau s-o ofere Lumii liderii comuniști în frunte cu cei sovietici.

Toate reuniunile se încheiau cu o Declarație comună în care se invocau de fiecare dată unitatea de nezdruncinat a țărilor socialiste și a partidelor comuniste și muncitorești.
Asta în timp ce Rusia și China mai aveau puțin și puneau de un război la graniță, România se păruia cu Ungaria, iar Albania trecea cînd de o parte, cînd de alta.
În Franța fiind, am urmărit televiziunile de știri franțuzești cu același interes cu care le urmăresc pe cele din România cînd sînt în țară.

Într-o dimineață, la un soi de matinal, moderatorii, veseli la începutul zilei, cum sînt și la noi, parcă voioși că a mai trecut o noapte fără să ne prăpădim în Apocalipsa nucleară, au convocat în platou pe reporterii din diferite domenii, de la cel politic, pînă la cel de sport.
După ce a salutat telespectatorii, cel de la Politic a zis cam așa: „Voi vorbi despre Europarlamentare. Stați, nu plecați!
Strigătul său disperat izvora din lipsa de interes a francezilor față de europarlamentarele din 26 mai 2019.
De cum se ivește un crîmpei de europarlamentare – știri, dezbateri, reportaje –, telespectatorul o ia la fugă cu telecomanda, dînd pe orice alt canal, numai pe cel cu alegerile să nu mai fie.
Acesta e gradul de interes pentru alegerile considerate în Moldo-Valahia cruciale.

Sondajele de opinie dau în Franța un procentaj maxim de participare de 23%.
Cît despre rezultate, eșecul lui Emmanuel Macron în fața lui Marie Le Pen pare a fi deja o realitate.
La intrarea în librăria FNAC din Nisa a fost organizat un stand special dedicat Uniunii Europene, poreclită aici Europa. Sînt cărți mai vechi și mai noi. Imensa lor majoritate, chiar și a celor semnate de proEuropeni convinși, respiră încă din titluri un pesimism dramatic, gen:
Ticăloșii Europei: Ghid de folosire pentru eurosceptici; Să salvăm Europa; Europa Fantomă.

Dezbaterile electorale de la tv diferă fundamental de cele din România prin:
Referirea exclusivă la problemele Uniunii Europene. La noi dezbaterile se referă exclusiv la problemele României.
Tonul dramatic, alarmist în privința UE.

Întrebați de ce au căzut Vechiul Regim, Țarismul, Ceaușismul, Imperiul Otoman, istoricii vor răspunde în cor: „N-au făcut reforme la timp!
O să cadă și Uniunea Europeană?
Nu știu, pentru că sînt istoric al clipei și nu profet.
Știu însă sigur că pe zi ce trece dificultățile încercate de proiectul european sînt tot mai mari și tot mai primejdioase, pentru că:
Nu se fac reformele așteptate și chiar promise.
Reformele care să evite mersul fatal al UE către rigiditatea birocratică a răposatei UESS.

Vă mai amintiți?
Imediat după Brexit, liderii europeni au început să vorbească de necesitatea unor reforme pentru a salva Uniunea.
Ce trebuie făcut pentru a rezolva problemele UE s-a discutat la summitul informal de la Bratislava.
În urmă cu trei ani, liderii europeni au recunoscut public existența marilor probleme ale Uniunii, dar mai ales existența disensiunilor din cadrul Uniunii.
În urmă cu trei ani, discuțiile au fost serioase și s-au promis și s-au propus reforme.

Au trecut de atunci trei ani.
Nu s-a făcut nici o reformă.
Rebeliunile naționale împotriva Birocrației de la Bruxelles, care a transformat UE într-un nou Lagăr socialist, au sporit.
Semnalele de alarmă sînt tot mai puternice.

Pe 9 mai 2019, la trei ani de la summitul informal de la Bratislava, a avut loc la Sibiu un nou summit informal.
Prin raportare la cel de la Bratislava, summitul de la Sibiu a fost o catastrofă:

  • Nu s-a abordat nici una dintre marile probleme ale UE.
  • S-au evitat cu strășnicie toate semnele din care s-ar putea înțelege disensiunile din interiorul UE.
  • Liderii UE au fost dați gata de jubilația populară aranjată de Klaus Iohannis și de PNL, gata să creadă că așa îi privesc, cu slugărnicie de babuini, toți cetățenii UE.
  • Liderii UE s-au preocupat de împărțirea funcțiilor după alegerile din 26 mai 2019.

Presei din Occident, lipsite de complexele presei din Proasta Europei de Est nu i-a scăpat dezastrul de la Sibiu.
A fost surprins astfel efortul de a ascunde sub preș disensiunile și a înfățișa cetățenilor Europei imaginea falsă a unei UE mai unite ca niciodată.

La Radio-Télévision belge de la Communauté française (RTBF):

„Fiecare a venit la Sibiu cu propriile priorități. Președintele francez Emmanuel Macron vorbește mult de climat; primul ministru belgian, Charles Michel, a punctat protecția socială, securitatea și gestiunea migrației.”

Les Echos:

„La cîteva săptămîni de alegerile europene amenințate de un vot contestatar ca și de absență, ora nu putea fi a etalării divergențelor. Nici Brexit, nici zona euro, nici migrație, nici politică comercială sau industrială: tot ceea ce putea supăra a fost evacuat. Asta nu i-a împiedicat pe lideri să facă campanie. Emmanuel Macron a apărat îndelung proiectul său, punîndu-se în postura liderului cel mai ambițios în materie de plan climatic. Ungurul Victor Orban, apela la a alege lideri opuși imigrației, pentru a ne proteja «viitorul copiilor noștri»”.

Presa (occidentală, desigur, a noastră, babuinizată fiind, a tratat summitul ca pe un eveniment de importanță pentru națiune, mai ceva decît Dobîndirea Independenței) a concluzionat că Declarația a fost un Document fad, un șir de vorbe goale, și acelea școlărești (de parcă ar fi fost copiată din cartea lui Klaus Iohannis!), o emisie de bla-bla-uri.
Aceeași presă a subliniat însă că sub acoperirea unei Declarații goale de conținut ca o budană liderii europeni au început la Sibiu păruiala pentru funcțiile de după alegeri.

Le Monde titrează:

„La Sibiu cei 27 se lansează în bătălia posturilor.”

Și L’Express împărtășește această opinie:

„Summit de la Sibiu: UE prepară viața în 27 și cursa pentru posturile cheie.”

Și alte publicații din Vest au ținut să observe că a început ceea ce Der Spiegel numea încă din titlu Tîrguiala pentru funcţiile de top. El Pais avertiza că „Bătălia pentru liderii comunitari ameninţă să blocheze UE”.
În faza muribundă a Lagărului socialist s-a adîncit prăpastia dintre realități și imaginea propagandistică.

Ce spune în Declarația de la Sibiu?

„Vom rămîne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți.”

Nu-i așa că au haz ștabii ăștia europeni?
Uniți la bine și la greu în păruiala pentru funcții.

N.B. Am greșit scriind mai sus că liderii europeni s-au distrat pe banii babuinilor de români.
Nu, ei s-au păruit pentru funcții pe banii babuinilor de români.

Source: https://www.cristoiublog.roGîndul lui Cristoiu de luni, 13 mai 2019